Clienta fidea, nu mai vreau card de fidelizare…!

6 01 2008

        Trafic, lumini, luminite, vant, lume agitata, plase, plasute, s-a terminat sticla de apa, mi-e foame, mai am umpic… se intuneca, semaforul e verde, intersectia s-a blocat, ah, am prins un loc de parcare… repede, sar din masina, mai am 20 de minute si se inchide magazinul. Intru, ochesc raftul, apuc repede 2 produse, stau la coada…    ” Stimati clienti, va multumim pentru vizita dvs si ne bucuram sa va salutam si alta data. Apreciem intelegerea dvs pentru ca inchidem in 20 de minute…” Ah, la fix. Nu plec fara cumparaturile mele. Am zis!

Ajung la casa, e coada lunga dar merge repede. Aveti card de client? Deschid portofelul si incep sa scotocesc… Da am cu siguranta… Imi dau silinta sa-l gasesc repede…dar am ataaaatea carduri: Card de fidelizare de la o drogherie, de la un butic dragut cu haine italiene, de la centrul de infrumusetare, de la un magazin de accesorii, de la companiile aeriene, de la supermarket (evident! ), de la o alta drogherie- cu produse bio , de la un centru comercial enorm… de la benzinarie si spalatorie auto… de la magazinul preferat de mobila si decoratiuni interioare… de la banca, atat cardul de debit cat si cardul de credit… si evident de la asigurarea de sanatate, ca fara chip-ul acela nu ma primeste nici un medic… Sincera, ar mai fi cateva pe care le-am lasat acasa ca nu mai aveau loc in portofel…

Cat de genial… orice om isi poate face un tablou despre stilul meu de “consum” doar dupa cardurile insirate mai sus.

Cardul de clienti este unul dintre cele mai reusite instrumente de marketing direct, pentru ca ofera informatia despre clientul in sine si il “leaga” excelent de compania in cauza. Evident, daca aceasta din urma este capabila de a atrage clientul intr-un mod inteligent si atractiv.

Facand o comparatie simplista intre celelalte instrumente de marketing directe ( couponing, online marketing, mobile marketing – sms si mms- , directmailing, directresponse post, telemarketing si publicitate neadresata direct – prospecte, pliante) si cardul de clienti, gasesc un punct definitoriu si deseori decisiv: cardul “ajuta” la cursa de lunga durata, ofera perspectiva si deschide, firmelor inteligente, nenumarate porti spre clientii fideli.

Daca stiu ca la supermarketul XX am diverse avantaje pentru ca imi fac, in mod regulat, cumparaturile acolo, evident ca voi evita un alt supermarket la care nu primesc nici un bonus. In fond, platesc ( aproximativ) aceiasi bani.

Intr-un final, ce mai conteaza daca nu e un secret ca prefer pasta de dinti XX, ca merg la cumparaturi de obicei in weekend sau cu 30 de minute inainte de inchiderea magazinului, ca am o crema de zi preferata pe care o cumpar de mai bine de un an, ca n-am incercat niciodata Sangria la sticla…. Cineva, undeva, imi cunoaste comportamentul de consum cu siguranta mai bine decat l-am analizat eu vreodata…. Asa ca, draga “Cineva” sa traiesti!

P.S. Situatie ipotetica sau nu prea..: ma intreb daca va veni vremea in care voi merge la supermarket, voi face cumparaturile, si la ajunsa la casa de marcat, mi se va aduce aminte ca am uitat X sau Y lucru pe care il cumpar de obicei… Ar fi un tool foarte bun, deoarece e chiar enervant sa uit lista de cumparaturi acasa ( daca m-am obosit sa imi fac vreuna), dar si mai enervant este ca, de fiecare data cand ajung cu toate plasele acasa, imi dau seama ca am uitat sa cumpar ceva foarte important ;-)





De Sarbatori…

28 12 2007

va doresc multe, multe momente calde, sper ca ati avut un Mos Craciun inspirat si ca veti intampina 2008 zambind!

p.s. Mmaja calatoreste.. ca sa aiba material de scris ;-)





Un Mos’ Nicolae fericit!

5 12 2007

Draga Mos Nicolae,

chiar daca unii adulti nu te mai iau in serios, eu nu sunt adult astazi si tot te iau in serios. Ma bucur ca existi.
Lista mea nu e foarte lunga, dar m-as bucura sa o citesti pentru ca sunt un ne-adult cuminte. Deseori. Iar cand nu sunt, sa stii ca nu a fost vina mea niciodata, cu siguranta!

In plus, te anunt ca papucii mei, adica toate perechile…sunt foarte curati.

Cititorilor mei te rog sa le aduci multe zambete calde de la oamenii dragi si multa liniste sufleteasca, daca se poate cu aroma de scortisoara si vanilie, ca sa simta Sarbatorile autentic si armonios.

Iar mie… cu mine ai fost bland, bun si darnic tot anul. Eu te astept la o cafea si-un tort, sa-ti multumesc pentru ca, de multi ani, mi-ai adus primii fulgi de nea din iarna ;-)

Va doresc un Mos’ Nicolae inspirat si fericit!





Haina-l face pe om…si pe postas!

9 10 2007

Ma grabesc spre o intalnire, cam zapacita, nu imi place sa ajung tarziu. Cobor din lift scormonind in geanta dupa ochelarii de soare. Punct ochit, punct lovit.

Ajung la parter si constat ca e cam semi-intuneric pe casa scarii. In fata liftului, un tip intr-o uniforma inchisa la culoare, cu un morman de scrisori si pachete in brate si o geanta mare de postas atarnand pe umar. Spontan ii spun: “ce bine! poate am primit deja pachetul comandat saptamana trecuta!” si ii raspund salutului prietenos. “Aveti si pt mine ceva, nr XX?”

Liniste. Ii zambesc si remarc grimasa foarte ciudata ” Eu nu sunt postasul!!!!”

Oops.

Revin seara acasa. Astept liftul ( stiam eu ca e mai sanatos pe scari dar…). Se deschide usa si revad “postasul” impreuna cu vecinul meu model. Din franturile lor de discutie mi-am dat seama ca erau colegi de bransa.

Pentru ca de data asta am si aprins lumina pe scara, ma uit ca nu era imbracat, de fapt, in uniforma… erau doar haine de aceeasi culoare si geanta in stilul trendy… ca si blugii prespalati, cam acelasi efect il avea si ea. Dar hainele semanau cu o uniforma…

“Postasul” se uita ciudat (si cam iritat, ce-i drept) la mine. Eu zambesc si ma sustrag de la orice conversatii…imi venea sa rad si abia mi-am adus aminte de “bunele maniere”. Imi inghit replicile ironice in sec si plec.

Oops.

Spre seara citesc revista presei online si vad poza vecinului meu, care este model, intr-un articol despre o prezentare de moda. Click. Dupa click, poza cu el si cu postasul meu.

Oooooooooooops!!

Tocmai am confundat un model de calibru international cu un postas?

Stiu, nu imi e rusine. Ce sa-i fac daca e barbat si nu le are cu hainele…. :D





Boreout vs Burnout

2 10 2007

Despre Burnout stim cu totii, paradoxal sau nu este o boala in trend. Cat de scuril suna…. dar da, si bolile devin trendy. Ironic.

Boreout este opusul lui Burnout si “ataca” oamenii inactivi, subsolicitati.

Cei afectati de sindromul Boreout nu sunt deloc lenesi, de obicei se intampla in activitati in care ar dori sa se implice si sa daruiasca energie, insa le lipseste fie stiinta, practica, sau raspunderea, fie nu depinde de capacitatea lor.

Se intampla, de exemplu, in joburile administrative, in care 2-3 ore ajung pentru terminarea taskurilor efective, iar restul timpului este “umplut” de cafele, jocuri online, etc etc etc… sau in unele magazine, in care apar 2-3 valuri de clienti si in restul timpului vanzatorii nu au ce face. ( cel putin aparent).

Un tool foarte bun este de a le arata angajatilor cum pot sa umple acele goluri de timp,  fie prin activitati care pot fi facute oricand, fie prin idei si initiative noi. O alta cheie este motivarea pentru job si pentru dezvoltarea permanenta prin invatare.

Problema efectiva apare atunci cand conducerea nu stie despre aceste momente de inactivitate, angajatii evitand confruntarea deschisa, din motive gen frica de a nu fi concediati sau suprasolicitati.





cum sa aplici pentru un job ( IV)

17 09 2007

Scrisoarea de intentie
Cel mai amuzant e cand un candidat vrea sa-mi testeze abilitatea de a citi: “Ma numesc Floarea Vasile si am 24 de ani. Sunt domiciliata in orasul Ploiesti.”
Pai cand am dosarul doamnei Vasile pe masa sau cand deschid Cv-ul in format electronic vad primele randuri si stiu ca: se numeste Floarea Vasile, are 24 de ani si domiciliul in Ploiesti. Sau era de fapt un memory test? Read the rest of this entry »





Cum sa aplici pentru un job (III)

16 09 2007

Intrebarea cheie: Stii cui ii scrii?

Raspunsul ar trebui, ideal, sa il ai inainte de a incepe scrisoarea de intentie si pregatirea/ retusarea CV-ului.

Conteaza pentru: a gasi “aceeasi lungime de unda”, a te adapta cerintelor, abordarea personala. Sau altfel spus: pentru a reusi sa te distingi din sute de candidati.

Documenteaza-te! Orice informatie te ajuta!

  • Versiunea 1: Viitorul tau angajator recruteaza direct (si nu anonim)

Fiecare firma, fie ca are 2 sau 500 de angajati, si-a format un stil aparte. Probabil ca l-ai ghicit din anuntul de recrutare (era scris foarte formal sau o adresare personala, amicala- colegiala? Cu ce font era scris?) iar daca nu, ai foarte multe posibilitati: Read the rest of this entry »





Cum sa aplici pentru un job.. (II)

15 09 2007

Get ready for the blind date!

  • Interviul nu incepe cand ajungi la ora/data stabilita si iti vezi posibilul sef. Asta daca ajungi. Adevaratul interviu incepe cand angajatorul sau headhunterul iti citeste CV-ul. Continua cu telefonul/ emailul si interviul devine punctul culminant si decisiv.

De aceea iti sugerez sa Read the rest of this entry »





Cum sa aplici pentru un job.. (I)

14 09 2007

In perioada de absenta de pe blog am demarat, printre altele, diverse campanii de recrutare. O experienta geniala ;-) Constat ca in Romania lipseste o educatie generala in domeniu. Prin aceasta serie de articole veti putea invata ce inseamna aplicarea la un job, cum gandeste un angajator, Do’s and Don’t’s ..si probabil veti gasi o multime de idei.

Linii generale

  • conformeaza-te cerintelor de aplicare ( prin posta, online, pe site-ul de recrutari, pe site-ul companiei etc.). Fiecare head hunter /angajator are stilul lui de a sorta CV-urile.
    Nu e nimic mai enervant decat sa Read the rest of this entry »




cum sa primesti/ accepti un feedback

15 04 2007

Desi feedback-ul se “bucura” de o conotatie mult prea negativa, nu trebuie confundat cu simpla critica. suntem oameni si mereu in schimbare, iar un feedback de calitate poate aduce perspective noi la momentul potrivit, chiar daca noua ni se pare ca totul e excelent.
Cunosc foarte multe persoane care “se obosesc” sa ceara mai mereu feedback, interpretand asta ca punctele de vedere pe care ei le omit in procesul de dezvoltare (personala sau profesionala). si totusi, sa dam feedback stim, si ce facem cand il primim?

Unele idei: Read the rest of this entry »





cum sa dai feedback de calitate

15 04 2007

deseori apreciez oamenii care inlocuiesc termenul “critica” si folosesc feedback. superb.
metoda recomandata de mine este “the sandwich feedback”, preluata din NLP- Trinergy (dezvoltata de R.Braun)

1. Folosind cele 5 simturi, (vaz, auz, miros, gust, kinestetic) se vor da 3 elemente pozitive si semnificatia lor pt mine (cel care da feedback-ul).

2. Propunerea de imbunatatire ( critica propriu-zisa nu mai e critica, e o propunere).
- pentru a fi mai usor, sugerez Read the rest of this entry »





how to give a bad news

31 03 2007

evident, exista situatii incomode in care suntem in cercul vicios “wrong person-wrong place- oh so stupid timing”. si? pentru ce e asta o ocazie? simplu: pentru a iesi din cerc. cum? si mai simplu…o amica imi spunea “mai de fiecare data cand cineva ma intreaba prea insistent cum imi mai merge si ce mai fac urmeaza o veste proasta”. normal, daca acel “cineva” isi ia postura de victima in serios ( “de ce tocmai eu sa fiu cel/cea cu vestea proasta…? cum s-o menajez pe persoana respectiva) si uita de fapt ca n-ajuta cu nimic (chiar daca da “bine” si chiar cu bune intentii).
sau ar mai fi varianta Read the rest of this entry »





una dintre greselile capitale in comunicare

10 03 2007

un alt client si cunostiinta mai veche de-a mea se plangea adeseaori ca are probleme foarte mari cu angajatii, mai ales in relatia cu clientii. m-a rugat sa il ajut.
echipa e amestecata (oameni din diferite background-uri, si mai diferite interese) si sunt cu totii politicosi si punctuali, isi fac treaba insa totusi 80% din jobul lor este “la vedere”, au de-a face cu clientii (actuali sau potentiali).
seful lor m-a rugat sa gandim niste traininguri de comunicare externa pentru a imbunatati acest aspect si am fost invitata azi dimineata la o cafea la firma. doream sa imi fac o imagine despre politica interna a firmei (daca e vreuna) si despre team.
what is wrong in this picture? Read the rest of this entry »





Look good- feel “good”?

4 02 2007

Colegele mele de la (de astazi din fericire fostul) job se impart in doua mari categorii: ori sunt obsedate de cum arata, ori nu le intereseaza absolut de loc subiectul. De cateva luni de cand am intrat acolo ma gandeam ca poate sunt eu prea rea sa le bag asa in sertarase (evident ca sunt exceptii de la regula), insa incet incet s-a confirmat teoria mea. Read the rest of this entry »





cel mai jenibil job-interview

1 02 2007

desi nu doream neaparat sa incep blogul cu o faza de genul asta, nuuuu ma pot abtine!!
postingul e relativ lung, parerea mea e ca merita citit :)

aseara primesc un mail de la o cunostiinta cum ca ar fi interesat sa ma prezint la un job interview… cum ca dinstinsul domn cauta tineri activi, dinamici…bla bla same old story. well, eram sigura de ce urmeaza, dar avand in vedere ca in miez de proiecte o destindere face bine, de ce nu. si pentru ca ma manca limba sa-i spun ce website patetic are, de fapt, si ce reclame nasoale :) )) recunosc. Read the rest of this entry »